3600 mp Teren cu casă bătrânească de vânzare!

Iaşi – Movileni(Heleşteni)

Graty & Petru — Sat, 19 Mar 2011 15:19:59 +0000

Indicaţii de orientare pe relaţia Iaşi – Movileni(Heleşteni)

View Larger Map

3600mp-Teren cu casă bătrânească de vânzare – în imagini

Graty & Petru — Sun, 04 Jul 2010 11:13:23 +0000

Sat Movileni – în imagini

Graty & Petru — Sun, 04 Jul 2010 11:03:03 +0000

Sat Movileni – Clima

Graty & Petru — Sun, 04 Jul 2010 09:56:02 +0000

Datorita pozitiei geografice a teritoriului administrativ satul Movileni, clima sa are un caracter continental, influentata in mare masura de prezenta maselor anticiclonilor atlantic si continental. In timpul verii predomina timpul secetos, cu temperaturi ridicate.
Iarna, predomina masele de aer venite dinspre nord-est si nord, cu manifestari frecvente ale viscolului.
Temperatura medie anuala, pentru intervalul 1896 — 1970 este de 8,3 °C, la statia Roman.
Media lunii cele mai reci ( ianuarie) este de -4,9° C, iar a lunii cele mai calde (iulie) de 19,9°C.
Temperaturi minime absolute a caror valoare scade sub 0°C se inregistreaza din a doua decada a lunii septembrie, cel mai timpuriu si, se pot prelungi pana in a doua decada a lunii mai, cel mai tarziu.
Bruma se produce de obicei in intervalele septembrie-octombrie si martie-mai si afecteaza in special vaile si baza versantilor.
Numarul zilelor ,,rara inghet’’ este de 167, a celor de inghet este de 127.8, iar a zilelor de iarna, de 43.3 anual.
Suma medie a precipitatiilor anuale este de 529.0 mm, la statia Roman.
Numarul zilelor cu precipitatii mai mari de 1 mm este de 78.2 anual.
Lunile cele mai bogate in precipitatii sunt iunie si iulie, iar cele mai sarace, februarie si martie.
In sezonul cald, precipitatiile au uneori un pronuntat caracter torential, in special vara, cand se inregistreaza averse de o intensitate deosebita.
Seceta apare obisnuit la sfarsitul lunii iulie si inceputul lunii august si se prelungeste pana in septembrie. Perioade de seceta apar si in lunile mai — iunie.
Grindina se produce, in general, cu cea mai mare frecventa in lunile iunie si iulie, dar se poate produce si in august.
Analizandu-se frecventa vanturilor pe directii, se constata ca vantul dominant este cel din sector nordic (cu o frecventa de 28.7%), dupa care urmeaza vantul din sud (19%). Perioade mai scurte bat vanturile din est si vest. 16% din timp este calm.
Vanturile, in aceasta zona, se orienteaza in lungul vaii Siretului.
Nebulozitatea variaza intre 5.9 in luna mai si 4.6 in luna august.
Numarul mediu al zilelor cu cer senin este de 89.9.
Numarul zilelor cu cer acoperit este de 152.6.
Ca urmare a unui regim pluviometric redus in ultimii ani, se manifesta un accentuat deficit de umiditate, care influenteaza negativ procesele pedogenetice, prin incetinirea proceselor fizice, biologice si biochimice.

Sat Movileni – Relief

Graty & Petru — Sun, 04 Jul 2010 09:53:42 +0000

Teritoriul administrativ Movileni, este situat, din punct de vedere fizico-geografic, in partea de sud-est a Podisului Sucevei.
Din punct de vedere al genezei, se disting doua tipuri de relief: sculptural si acumulativ.
Lipsa orizonturilor de roci dure aproape de suprafata terenului a dus la lipsa formelor de relief structural.
Relieful sculptural ocupa cea mai mare parte a teritoriului, ingloband atat interfluviile cat si versantii cu diferite inclinari, modelati de procese de spalare, de eroziune torentiala sau de alunecari. Aparitia si dezvoltarea acestui tip de relief se datoreaza in cea mai mare masura factorilor exogeni si in special eroziunii si proceselor deluviale care au modelat un teritoriu alcatuit dintr-un complex de roci argilo-marnoase.

Sat Movileni

Graty & Petru — Sun, 04 Jul 2010 09:52:36 +0000

In ultimele 4 – 5 decenii, „movilenii” isi amenajasera fie o bucatarie de vara, fie o camera la capatul grajdului unde locuiesc aproape tot timpul anului si unde isi gatesc bucatele si pregatesc o parte din hrana animalelor.
Ocupatia de baza a „movilenilor” a fost si este agricultura. Ei cultiva porumb,grau,vita –de- vie si tot ce „tine” de gospodarirea lor si de asigurarea traiului pe timp de iarna.

România – Turism

Graty & Petru — Sun, 04 Jul 2010 07:51:44 +0000

Traversată de apele Dunării, România are un relief variat, incluzând frumoșii și împăduriții Munți Carpați, coasta Mării Negre și Delta Dunării, cea mai bine păstrată deltă europeană. Satele românești păstrează în general un mod de viață tradițional. România se bucură de o abundență a arhitecturii religioase și păstrează câteva orașe medievale și castele.

Turismul în România se concentrează asupra peisajelor naturale și a istoriei sale bogate, având de asemenea o contribuție importantă la economia țării. În 2006, turismul intern și internațional a asigurat 4,8% din PIB și aproximativ o jumătate de milion de locuri de muncă (5,8% din totalul locurilor de muncă). După comerț, turismul este cea de-a doua ramură importantă din sectorul de servicii. Dintre sectoarele economice ale României, turismul este unul dinamic și în curs rapid de dezvoltare, fiind de asemenea caracterizat de un mare potențial de extindere. După estimările en:World Travel and Tourism Council, România ocupă locul 4 în topul țărilor care cunosc o dezvoltare rapidă a turismului, cu o creștere anuală a potențialului turistic de 8% din 2007 până în 2016. Numărul turiștilor a crescut de la 4,8 milioane în 2002, la 6,6 milioane în 2004. De asemenea, în 2005, turismul românesc a atras investiții de 400 milioane de euro.

În ultimii ani, România a devenit o destinație preferată pentru mulți europeni (mai mult de 60% dintre turiștii străini provin din țările membre UE), rivalizând și fiind la concurență cu țări precum Bulgaria, Grecia, Italia sau Spania. Stațiuni precum Mangalia, Saturn, Venus, Neptun, Olimp și Mamaia (numite uneori și Riviera Română) sunt printre principale atracții turistice pe timp de vară. În timpul iernii, stațiunile de schi de pe Valea Prahovei și din Poiana Brașov sunt destinațiile preferate ale turiștilor străini. Pentru atmosfera lor medievală sau pentru castelele aflate în apropiere, numeroase orașe transilvănene precum Sibiu, Brașov, Sighișoara, Cluj-Napoca sau Târgu Mureș au devenit importante puncte de atracție pentru turiști. De curând s-a dezvoltat și turismul rural ce se concentrează asupra promovării folclorului și tradițiilor.[288] Principalele puncte de atracție le reprezintă Castelul Bran, mânăstirile pictate din nordul Moldovei, bisericile de lemn din Transilvania ori Cimitirul Vesel din Săpânța. România oferă și atracții turistice naturale, precum Delta Dunării, Porțile de Fier, Peștera Scărișoara și alte peșteri din Munții Apuseni.

Prin funcțiile sale complexe, prin poziția în cadrul țării și prin numeroasele obiective cu valoare istorică, arhitectonică și de altă natură, Bucureștiul reprezintă unul dintre principalele centre turistice ale României. Bucureștiul se remarcă prin de amestecul eclectic de stiluri arhitecturale, începând de la Curtea Veche, rămășițele palatului din secolul al XV-lea al lui Vlad Țepeș – cel care a fost fondatorul orașului și, totodată, sursa de inspirație pentru personajul Dracula -, la biserici ortodoxe, la vile în stil Second Empire, la arhitectura greoaie stalinistă din perioada comunistă și terminând cu Palatul Parlamentului, o clădire colosală cu șase mii de încăperi, a doua ca mărime în lume după Pentagon.

Printre cele mai importante obiectivele turistice ale municipiului București se numără: Ateneul Român, Arcul de Triumf, Palatul Băncii Naționale, Teatrul Național, Universitatea București, Parcul Cișmigiu, Grădina Botanică, Parcul Herăstrău, Muzeul Satului, Muzeul Național de Artă al României, Muzeul Național de Istorie al României, Muzeul Național de Istorie Naturală Grigore Antipa, Biserica Stavropoleos, Hanul lui Manuc. De asemenea, aici se organizează, în fiecare an, Târgul de Turism al României.

Bucovina este situată în partea de nord a României, în nord-vestul Moldovei. Regiune montană pitorească, cu tradiții etnografice ce dăinuie nealterate, Bucovina se remarcă printr-o activitate turistică dinamică, datorată în primul rând mânăstirilor. Cele cinci mânăstiri cu pictură exterioară, intrate în patrimoniul turistic mondial, își păstreaza frumusețea după mai bine de 450 de ani.

Sursă: www.Wikpedia.ro

România – Economie

Graty & Petru — Sun, 04 Jul 2010 07:50:11 +0000

Cu un PIB estimat de 404,7 miliarde de lei și de 18.791 lei pe cap de locuitor în 2007, România este o țară cu un venit mediu-superior. Produsul intern brut al României a urcat în ultimul trimestru din 2008 cu 2,9%, temperând creșterea pe întregul an la 7,1%. Valoarea PIB în 2008 a fost de 503,959 miliarde lei (136,8 miliarde euro).

După căderea regimului comunist, țara a cunoscut un deceniu de instabilitate și profund declin economic, consecințe provocate de o administrare defectuoasă și coruptă și de lipsa unor reale reforme structurale. De la începutul mileniului, economia României s-a transformat într-o economie relativ stabilă, caracterizată de o creștere vizibilă, dublată de reducerea șomajului și a inflației. În 2006, conform Institutului Național de Statistică, PIB-ul a cunoscut o creștere în termeni reali de 7,9%, una dintre cele mai ridicate din Europa și a egalat PIB pe locuitor realizat de România în 1988. Șomajul în România a fost de 3,9% în septembrie 2007, un procent scăzut dacă se compară cu cel al altor țări mijlocii și mari din Europa precum Polonia, Franța, Germania și Spania. Datoria externă a României este relativ mică, reprezentând 20,3% din PIB.

Principalele industrii ale României sunt cea textilă și de încălțăminte, industria metalurgică, de mașini ușoare și de ansamblare de mașini, minieră, de prelucrare a lemnului, a materialelor de construcții, chimică, alimentară și cea de rafinare a petrolului. O importanță secundară o au industriile farmaceutică, a mașinilor grele și a aparatelor electrocasnice. În prezent, industria constructoare de mașini este foarte dinamică, fiind susținuta în principal de producătorul de autovehicule Dacia. Industria românească de IT cunoaște de asemenea o creștere anuală constantă. În general, România întreține un comerț intens cu țări din Uniunea Europeană, în special cu Germania și Italia, care sunt unii dintre cei mai importanți parteneri comerciali ai României.

După o serie de privatizări și reforme de la sfârșitul anilor ’90 și începutul anilor 2000, intervenția guvernului în economia țării a fost destul de absentă, în comparație cu economiile celorlalte state din Europa. În 2005, România a înlocuit sistemul progresiv de impozitare în care cota maximă era de 40%, cu o cotă unică de 16%. În 2007, aceasta era cea mai mică cotă din UE. Însă, în 2008, România a fost eclipsată de Bulgaria care are acum o cotă unică de 10% și de Republica Cehă, unde s-a introdus recent o cotă de 15%.

Economia este, predominant, bazată pe servicii, care reprezintă 55% din PIB, iar industria și agricultura au de asemenea o contribuție importantă de 35%, respectiv 10% din PIB. În schimb, 32% din populația tării este angajată în agricultură și producție, una dintre cele mai mari rate din Europa. Începând cu anul 2000, România a atras tot mai mulți investitori străini, devenind cea mai importantă destinație de investiții străine în Europa Centrală și de Sud-Est. Investițiile străine directe au fost, in 2006, în valoare de 8,3 miliarde €. Un aport însemnat în economia românească îl reprezintă sumele de bani trimise de cetățenii români care lucrează în alte țări ale lumii. Conform ultimelor estimări ale Băncii Mondiale, această sumă s-a ridicat în anul 2008 la 9 miliarde dolari.

Printre problemele economiei în România se numără: o populație aproximativ jumătate rurală și nefiscalizată, prea mulți asistați sociali, prea mulți bani cheltuiți pe medicamente scumpe, evaziune fiscală ridicată.

Potrivit unui raport din 2006 al Băncii Mondiale, economia României se clasează pe locul 49 dintr-un număr total de 175 economii naționale în privința ușurinței de a face afaceri, înregistrând astfel o poziție mai bună decât alte țări din regiune, precum Ungaria și Cehia. În plus, același studiu a considerat că Romania a fost in 2006 a doua țară din lume ca ritm al reformelor mediului de afaceri, după Georgia. Pe de alta parte în România rata corupției continuă să rămână la un nivel îngrijorător de mare. Salariul mediu brut în România, în luna ianuarie 2009, a fost de 1.839 lei

Sursă: www.Wikpedia.ro

România – Demografie

Graty & Petru — Sun, 04 Jul 2010 07:47:54 +0000

Conform recensământului din 2002, România are o populație de 21 680 974 de locuitori și este de așteptat ca în următorii ani să se înregistreze o scădere lentă a populației ca urmare a sporului natural negativ. Principalul grup etnic în România îl formează românii. Ei reprezintă, conform recensământului din 2002, 89,5 % din numărul total al populației. După români, următoarea comunitate etnică importantă este cea a maghiarilor, care reprezintă 6,6 % din populație, respectiv un număr de aproximativ 1 400 000 de cetățeni. După datele oficiale, în România trăiesc 535 250 de romi. Alte comunități importante sunt cele ale germanilor, ucrainenilor, lipovenilor, turcilor, tătarilor, sârbilor, slovacilor, bulgarilor, croaților, grecilor, rutenilor, evreilor, cehilor, polonezilor, italienilor și armenilor. Din cei 745 421 de germani câți erau în România în 1930, în prezent au mai rămas aproximativ 60 000. De asemenea, în 1924, în Regatul României erau 796 056 de evrei, însă la recensământul din 2002 au fost numărați 6 179.

Numărul românilor ori al persoanelor cu strămoși născuți în România care trăiesc în afara granițelor țării este de aproximativ 12 milioane. Puțin timp după revoluția din decembrie 1989, populația României a fost de peste 23 000 000 de locuitori. Însă începând cu 1991, aceasta a intrat într-o tendință de scădere treptată, ajungând actualmente la circa 21 000 000 de locuitori. Acest fapt se datorează liberei circulații în statele din afara granițelor României, dar și ratei natalității destul de scăzute.

Limba oficială a României este limba română ce aparține grupei limbilor romanice de est și este înrudită cu italiana, franceza, spaniola, portugheza, catalana și, mai departe, cu majoritatea limbilor europene. Româna este limba cu cel mai mare număr de vorbitori nativi ce reprezintă 91% din totalul populației României, fiind urmată de limbile vorbite de cele două minorități etnice principale, maghiarii și romii. Astfel, maghiara este vorbită de un procent de 6,7% iar romani de respectiv 1,1% din numărul total al populației țării. Până în anii ’90, în România a existat o numeroasă comunitate de vorbitori de limbă germană, reprezentată în cea mai mare parte de sași. Deși cei mai mulți dintre membrii acestei comunități au emigrat în Germania, au rămas totuși în prezent într-un număr semnificativ de 45 000 de vorbitori nativi de limbă germană în România. În localitățile unde o anumită minoritate etnică reprezintă mai mult de 20% din populație, limba respectivei minorități poate fi utilizată în administrația publică și în sistemul judiciar. Engleza și franceza sunt principalele limbi străine predate în școlile din România. Limba engleză este vorbită de un număr de 5 milioane de români în timp ce franceza de circa 4-5 milioane, iar germana, italiana și spaniola de câte 1-2 milioane fiecare. În trecut, limba franceză era cea mai cunoscută limbă străină în România, însă de curând, engleza tinde să câștige teren. De obicei, cunoscătorii de limbă engleză sunt în special tinerii. În orice caz, România este membru cu drepturi depline a Francofoniei, iar în 2006 a găzduit la București un important summit al acestei organizații. Limba germană a fost predată în special în Transilvania, datorită tradițiilor ce s-au păstrat în această regiune din timpul dominației Austro-Ungare.

Sursă: www.Wikpedia.ro

România – Climă

Graty & Petru — Sun, 04 Jul 2010 07:46:43 +0000

Clima României este determinată în primul rând de poziția sa pe glob, precum și de poziția sa geografică pe continentul european. Aceste particularități conferă climei un caracter temperat continental cu nuanțe de tranziție.

Extinderea teritoriului țării pe aproape 5° de latitudine impune diferențieri mai mari între sudul și nordul țării în ceea ce privește temperatura decât extinderea pe circa 10 °C de longitudine, astfel dacă temperatura medie anuală în sudul țării se ridică la circa 11 °C, în nordul țării, la altitudini comparabile, valorile acestui parametru sunt mai coborâte cu circa 3 °C. Între extremitatea vestică și cea estică a teritoriului național, diferența termică se reduce la 1 °C (10 °C în vest, 9 °C în est).

Relieful țării are un rol esențial în delimitarea zonelor și etajelor climatice. Munții Carpați formează o barieră care separă climatele continentale aspre din est de cele din vest de tip oceanic și adriatic. În concluzie, clima României este una de tip temperat-continentală, cu patru anotimpuri și este marcată de influențe ale climatelor stepice din est, adriatice din sud-vest, oceanice din vest și nord-vest, păstrându-și totuși identitatea climatului carpato-ponto-danubian.

Precipitațiile sunt moderate, variind de la insuficienta cantitate de 400 mm din Dobrogea la 500 mm în Câmpia Română și până la 600 mm în cea de Vest. Odată cu altitudinea, precipitațiile cresc, depășind pe alocuri 1000 mm pe an.

Primele înregistrări climatice în România s-au făcut odată cu înființarea Institutului Meteorologic Central (în 1884) și cu apariția lucrărilor elaborate de Ștefan Hepites. După 1960 are loc o dezvoltare a rețelei de stații meteorologice, apărând și importante lucrări referitoare la caracteristicile climatice ale spațiului montan, litoral, urban, etc.

Sursă: www.Wikpedia.ro